Sfântul Apostol Ștefan, cel dintâi martir al Bisericii lui Hristos, este primul model de jertfă creștină.
Ștefan a fost conform Faptelor Apostolilor un diacon iudeu (evreu) din Ierusalim, considerat drept primul mucenic sau martir creștin condamnat la moarte de autorități. Potrivit Noului Testament, Sfântul Ștefan a fost unul dintre cei șapte bărbați ”plini de Duh Sfânt și de înțelepciune”, aleși de către apostoli pentru a îndeplini calitatea de diaconi. Ștefan a fost unul din ucenicii lui Isus din Nazaret, care îl urmau pretutindeni și care au asistat direct la faptele sale. Fiind ales să-i conducă pe diaconi, precum și datorită credinței sale profunde și puterii sale de a săvârși minuni și semne, Sfântul Ștefan a fost numit și arhidiacon.
Întrucât, în Biserica primară, rolul diaconului era unul mult mai important decât în zilele noastre, Sfântul Ștefan a intrat rapid în atenția fariseilor, care erau nemulțumiți de faptul că el predica public învățăturile lui Isus din Nazaret. La scurtă vreme după începerea misiunii sale de diacon, el a fost adus în fața Sinedriului, pentru a fi acuzat de blasfemie contra lui Moise și a lui Dumnezeu. Întrebat de același Caiafa care îl judecase pe Iisus cum răspunde acuzării, Sfântul Ștefan a ținut o lungă cuvântare, acuzându-i, la rândul său, pe cei ce îi doreau pieirea: „Cum au fost părinții voștri așa sunteți și voi! Pe care dintre prooroci nu i-au prigonit părinții voștri? Și au ucis pe cei care au vestit mai dinainte sosirea Celui Drept ai Cărui vânzători și ucigași v-ați făcut voi acum. Voi care ați primit Legea întru rânduieli de la îngeri și n-ați păzit-o!” (Faptele Apostolilor VII, 51-53).
Sfântul Ștefan a fost găsit vinovat de blasfemie și condamnat la moarte prin lapidare. După pronunțarea sentinței, conform Noului Testament, el a avut o teofanie, spunând: „Iată văd cerurile deschise și pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu”. El a fost dus în afara cetății, unde a fost ucis cu pietre, devenind primul martir – primul ucis pentru că mărturisise credința în Iisus. Urmând exemplul acestuia, în clipa morții el cere iertare pentru cei ce îl ucid. Conform Noului Testament și tradiției creștine, printre cei ce l-au judecat și care au asistat la uciderea lui s-a aflat și Saul, convertit ulterior la creștinism, cel ce avea să devină Sfântul Pavel.
La mulți ani, sărbătoriților!
Aproximativ 515.000 de români îşi sărbătoresc astăzi onomastica. Potrivit datelor furnizate de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor, este vorba despre 362.037 bărbaţi şi 152.558 femei.
Între prenumele masculine sărbătorile se întâlnesc: Stefan/Ştefan – 309.900, Stefanel/Ştefănel – 3.497, Stefanus/Ştefănuş – 4, Stefanut/Ştefănuţ – 3.227, Fane – 489 de persoane, Fanel/Fănel – 8.083, Fanica/Fănică – 4.603, Istvan – 32.234.
La femei, cel mai întâlnit prenume este Stefania/Ştefania – 124.996, dar mai sunt întâlnite şi Fana – 297 de persoane, Fanica/Fănica – 8.002, Fanuta/Fănuţa – 996 şi Stefana/Ştefana – 18.267.
Tradiții și obiceiuri
O veche tradiţie, împlinită în ziua praznicului Sfântului Ștefan, se referă la icoana care-l înfăţişează pe mucenicul martir: creştinii care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de multă vreme cu persoane foarte orgolioase este bine să aducă în casa lor o icoană cu Sfântul Ştefan, sfinţită în această zi.
În ziua praznicului se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare se împart şi persoanelor tinere, care poartă numele primului mucenic Ştefan.
În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ştefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, ce amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan, se sfinţesc la biserică, în ziua praznicului şi se împart copiilor săraci. De asemenea, de Sfântul Ştefan se prepară şi se împart mucenici cu miere şi nucă, ce amintesc de moartea lui mucenicească. Pentru sporul casei şi pentru rudele cu probleme mari de sănătate, se cuvine să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune, iar reconcilierile sunt binevenite în această zi.
În ziua praznicului este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie. Tot în ziua de Sfântul Ștefan se spune că este bine să dăruim icoana Sfântului Ștefan sau o candelă nouă aprinsă pentru sănătatea rudelor bolnave, dar și pentru sporul casei.
