11 martie marchează aniversarea documentului ”Proclamația de la Timișoara”, în fapt, un deziderat pentru democrație niciodată pus în aplicare, dar util pentru imaginea politicienilor. Vor fi mai multe manifestări artistice și culturale, iarla evenimentul central apar inclusiv jurnaliști activi, despre reprezentanți primăriei spun că nu vor fi plătiți entru eveiment.
Din 11 martie, la Timișoara va circula un tramvai inscripționat tematic de artistul Dan Perjovschi. În fața Infocentrului turistic va exista o expoziie cu fotografiile lui Liviu Tulbure, făcute în Timișoara în 1990. Expoziția va avea și citate despre Proclamația de la Timișoara, ale Regelui Mihai I al României, Vladimir Tismăneanu sau Ana Blandiana. Pe partea dinspre strada Alba Iulia a Garnizoanei (viitor Muzeu al Revoluției) se va amplasa un mesh imens cu cele 189.510 de semnături de pe proclamație. Autoritățile vor amplasa pe clădirea Operei Naționale Române o inscripție în română, maghiară, germană, sârbă și engleză pentru a aminti că de la balcon s-a citit Proclamația de la Timișoara.
Iată ce spune Fritz de punctul ce interzice a foștilor nomenclaturiști să mai ocupe funcșii publice: „Proclamația de la Timișoara a fost un act de curaj și viziune, un manifest al timișorenilor care visau la un viitor democratic autentic. E legitim să ne întrebăm cum ar fi arătat România dacă punctul 8 ar fi fost aplicat și câți dintre cei care au avut acces la putere în ultimii 35 de ani nu ar fi ajuns acolo. Astăzi, la 35 de ani distanță, în vremurile dificile pe care le trăim avem responsabilitatea să nu uităm că libertatea și democrația se apără în fiecare zi”, spune primarul Dominic Fritz.
Tot la 11 martie, de la ora 18, în Amfiteatrul B al Spitalului Județean se dezbate emisiunea ”TeVezi din Banat” moderată de Mircea Todoran, atunci cu invitații Daniel Vighi, Florian Mihalcea și Doru Botoiu, membri ai Societății Timișoara, la 15 ani de la lansarea proclamației. La dezbaterea din 2024 vor participa Florian Mihalcea, Doru Botoiu, Marcel Tolcea și Viorel Marineasa. Cu această ocazie se va proiect și filmul citirii Proclamației de la Timișoara de către George Șerban. Tot din 11 martie, cu vernisaj la ora 12, va fi expoziția de carte și presă ilustrativă despre proclamație, la Biblioteca Central Universitară (BCUT) . De asemenea, la Memorialul Revoluției va sta expoziția lui Liviu Tulbure. La Garnizoana Timișoara va fi expoziția „35/Revoluție”, realizată de Adrian Florin Pop, după fotografiile lui Cătălin Regea.
În 15 martie, de la 10,30, istoricul francez Thierry Wolton va susține o conferință despre impactul regimurilor comuniste în Europa, la Cinema Studio. Va urma apoi o dezbatere moderată de Brîndușa Armanca, „Cum citim azi Proclamația de la Timișoara”,, la care vor participa Horia-Roman Patapievici, Sabina Fati, Vasile Bănescu, Florian Mihalcea, Florin
Negruțiu, Vladimir Tismăneanu (online). Brîndușa Armanca și Florin Negruțiu sunt jurnaliști activi, și am solicitat primăriei să ne spună dacă vorbitorii și/sau moderatoarea vor fi plătiți. Până acum, instituția nu a răspuns. „Punctul 8 intră și el cuminte și obosit în cartea de istorie, rămânând aceeași sintagmă – «ce ar fi fost dacă?»- folosită mereu, an după an, ca titlu al fiecărui articol pe care jurnaliștii se simt, încă, obligați să îl scrie. Sunt 35 de ani…”, spune Florian Mihalcea, președintele Societății Timișoara.
Iar dacă Brîndușa Armanca este timișoreancă, jurnalistul Florin Negruțiu, cunoscut publicului de la Digi 24, nu provine de aici. În decembrie, colega sa de TV Anca Suciu a moderat extrem de prost un eveniment dedicat Revoluției. Șocată că mulți din sală nu mergeau pe narativul Guvernului României despre Anularea alegerilor, Suciu a oferit mai multe momente penibile (care nu aveau ce căuta întrucât moderatorul trebuie să fie neutru), culimnând cu o remarcă demnă de orice altă meserie decât cea de presar: ”M-ați lovit în stomac”, când un fost revoluționar a spus în sală că alegerile au fost anulate nedemocratic.
În fine, la 15 martie, ora 13,30, se vor decerna Premiile Societății Timișoara, date în trecut și unor figuri de trisăt amintire pentru Monica Macovei.
