În ziua în care alt ”cal mort” de 7 procente pe care l-a susținut până în pânzele albe și-a demisia din funcția de la senator (Nicolae Ciucă), Marilen Pirtea a ieșit cu o apărare a demersului ridicol de reformare a programei inițiat de minsitrul Educației Daniel David. După ce ideile rectorului UBB de a lăsa liceenii de la Matematică-Informatică fără materii esențiale au fost aspru criticate, președintele PNL Timiș simte nevoia să-l ia în ”brațe”.
Daniel david a venit cu propuneri plasate în consultare publică prin care în anul terminal de liceu, specializarea Matematică-Informatică (fosta Mate-Fizică) să nu mai aibă ore de Istorie, Geografie, Biologie, iar numărul de ore de Chimie și Fizică(!!!) să fie reduse. Pirtea îl apără pe David, criticat aspru în spațiul public. „Impactul pe care modificarea planurilor cadrul la nivel liceal îl poate avea asupra noilor generații de absolvenți de liceu și implicit asupra societății, aproape că impune oricărui cetățean, indiferent de relația sa cu mediul educațional (profesor, părinte, angajator sau pur și simplu contribuabil la bugetul de stat) un sentiment de responsabilitate pentru a-și aduce contribuția la profilul final al acestor planuri cadru. De aceea punerea în dezbatere publică a planurilor cadru pentru învățământul liceal într-o manieră organizată și, cel puțin la prima vedere, orientată înspre conținut. Modul în care Ministerul Educației și Cercetării a deschis dezbaterea publică despre planurile cadru pentru învățământul liceal este în primul rând un act de profesionalism, dar, totodată, și un demers de bun simț și de bună credință, cu care, din păcate, nu ne-am întâlnit prea des în ultima perioadă”, spune Pirtea.
Rectorul unei universități comprehensive, care în mod normal ar susține sporirea culturii generale și nu transformarea absolvenților de Mate-Info în ”roboți” limitați, este și împotriva critilor aduse lui David. Din Timișoara, orașul în care s-a murit pentru libertate. „Cum este și firesc în cadrul unei dezbateri, fie ea și publică, asistăm la păreri diverse, uneori contrare, alteori de-a dreptul neașteptate și, trebuie să recunoaștem și asta, de foarte multe ori nu doar părtinitoare, ci chiar de rea credință. Cred totuși că fiecare dintre noi, înainte de a emite o opinie pe un subiect atât de important pentru viitoarele noastre generații de tineri, trebuie să reflecteze serios la referențialul pe care-l ia în considerare pentru a analiza planurile cadru și, ca atare, pentru a emite opiniile personale. Nu vreau să discut aici sau să aduc în atenție ce referențiale au avut cei care au emis până acum în spațiul public opinii asupra noilor planuri cadru, dar vreau să întreb, oarecum retoric, dacă nu cumva acest referențial trebuie să fie profilul cetățeanului viitorului, al cetățeanului care trebuie să facă față unei societăți tot mai complexe, dinamice, interconectate, tehnologizate și, mai mult ca sigur globalizate”, mai spune, halucinant, Pirtea.
El vorbește despre o corelație pe care nu o argumentează între tăiere predării Istoriei românilor și Geografia României și viitorul… euro-atlantic. „În plus, este destul de clar că vorbim astăzi despre provocări mondiale de sustenabilitate, așa cum le prezintă Organizația Națiunilor Unite (ONU) prin Agenda 2030, dar și de o volatilitate extrem de mare a tipologiilor locurilor de muncă, descrisă și anticipată de Forumului Economic Mondial, ca și de un proces de digitalizare și automatizare a unor multiple aspecte ale vieții noastre (OECD, 2019). Dacă la acestea adăugăm opțiunea fermă a societății noastre pentru un viitor european și euroatlantic, cele opt competențe cheie propuse de Comisia Europeană și corelate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU pentru anul 2030 cred că apar oricărui cetățean de bun simț (cadru didactic, specialist în educație sau orice altceva) dacă nu referențialul unic, care se cuvine să-l avem în vedere atunci când analizăm planurile cadru pentru învățământul liceal, cel puțin un referențial cu adevărat valid pentru un asemenea demers”, mai punctează Pirtea.
Rectorul UVT mai spune și că se cunoaște bine cu David, de parcă cineva ar putea suspecta contrariul. „Dacă privesc planurile cadru prin lupa competențelor cheie propuse de Comisia Europeană, atunci mie unuia îmi par o încercare de modernizare și adaptare a sistemului de învățământ din România la realitățile și provocările actuale ale lumii în care trăim, având drept scop crearea unui curriculum mai flexibil, mai actual și mai aerisit, o premisă bună pentru a pregăti tinerele generații pentru provocările complexe pe care ni le rezervă viitorul. Mai mult decât atât, cunoscându-l de o bună perioadă de timp pe actualul ministru al educației, colaborând bine cu domnia sa într-o multitudine de subiecte din domeniile educației și cercetării, mă aștept ca declarațiile sale legate de creșterea nivelului de cunoștințe cu caracter științific pe care trebuie să le dobândească elevii noștri să se regăsească ca atare în planurile cadru, asigurându-i că, alături de colegii din toate universitățile românești, cu precădere a acelor universități care pregătesc viitoarele cadre didactice, putem să oferim sprijin pentru integrarea unui astfel de concept”, mai precizează Pirtea.
Coordonatorul Comisiei de Educație și Cercetare a PNL mai spune că David trebuie susținut musai, fără a argumenta clar de ce. ”Dragi colegi din sistemul de învățământ românesc, ori cetățeni din afara sistemului: cred că este datoria noastră să reflectăm profund și sănătos asupra noilor planurilor cadru pentru învățământul liceal, având în minte un referențial la fel de profund și sănătos – cetățeanul proactiv, responsabil și cu spirit civic de mâine – și nu altceva”, a adăugat Pirtea.
