A fost un an fără inundații majore în Banat, însă seceta prelungită a provocat dificultăți. Cel mai mult în zona Lugojului, potrivit reprezentanților Administrației Bazinale de Apă Banat.
Provocarea a fost menținea presiunii apei pentru lugojeni, în contextul secetei. ”Anul acesta a fost un an secetos. Ne-am confruntat cu o penurie de apă în rețeaua hdriografică și am fost foarte aproape în unele cazuri să ajungem în zona de restricții. Doar echiparea bazinelor cu acumulări și derivați ne-a permis să jonglăm cu resursa de apă. Cel mai mult s-a resimțit la Lugoj, unde am avut o secetă hidrologică prelungită în perioada iunie -noiembrie. De obicei, la mijloc de septembrie reveneam la registrul hidrologic, a fost un an excepțional, pentru că seceta s-a întins până la mijlocul lunii noiembrie. Am dus o lupă aproape zilnică cu reglarea debitelor, beneficiind de infrastructura noastră și a terților”, a declarat Cătălin Nagy, director tehnic Management European și Resurse de Apă în cadrul ABAB.
Zona Lugojului a avut și probleme de altă natură. Malul Timișului era erodat în zona Stației de epurare de la Jabăr. ABA Banat l-a refăcut. ”A apărut o eroziune fictivă care punea în pericol stația de epurare, se putea inunda”, a precizat Marius Ungurean, director tehnic pentru Lucrări de Investiții în cadrul ABAB. Tot malul Timișului de la Lugoj până la Grăniceri, la ieșirea din țară, a fost consolidat. De asemenea, pe Bega s-a lucrat de la Leucușești la Răchita, pentru digul afectat de inundațiile din 2023. Pentru 2025 se planifică lucrări la un baraj la Surduc.
ABAB are în plan o pistă debiciclete de macadam de la 65 de km, de la Albina până la granița cu Serbia, pe malurile Timișului. Pentru ce de pe Bega, se așteaptă punctul de trecere permanentă de frontieră pe care trebuie să-l facă CJT. ”Vedem că se depun eforturi să se deschidă cât mai repede. E implicată și Republica Serbiași când e vorba de relații bilaterale lucrurile nu merg destul de accelerat. Avem semnale că se fac eforturi pentru deschiderea și permanentizarea punctului de frontieră. Clar că va crea trafic suplimentar pe Canalul Bega și va fi o provocare cu siguranță pentru noi vizavi de utilizarea celordouă ecluze”, a precizat Cătălin Nagy.
ABAB funcționează, în medie, cu 40 fonduri europene și 60% guvernamentale. Anul viitor ponderea fondurilor europene va crește, prin absorbția din PNRR.
