Expoziția „Mănăstirea cisterciană de la Igriș (1179–1500), din perspectiva cercetărilor arheologice” poate fi vizitată de săptănâna aceasta la Muzeul Național al Banatului. Prezintă roadele ultimului deceniu de cercetare arheologică la situl din Igriș, de pe malul Mureșului.
Astăzi în comuna Sânpetru mare, mănăstirea Egres a fost întemeiată în anul 1179 de regele Béla al III-lea al Ungariei. A fost un punct foarte important pentru viața religoasă a regatului ungar, în condițiile importanței Cenadului din acea vreme. La Igriș sunt îngropați regele Andrei al II-lea (1205–1235) și regina Yolanda de Courtenay. Rămășițele mormântului regal au fost descoperite în urma cercetărilor realizate de Muzeul Național al Banatului în colaborare cu Universitatea Catolică „Pázmány Péter” din Budapesta și Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române din București. Din 2013, în urma unor prospecțiuni, s-a descoperit fosta locației a mănăstirii, pe care se afla curtea unei case din satul care în prezent are foarte puțini locuitori, aproape de zoan unde se putea trece cu un plutaș pe malul celălalt al Mureșului, în Arad.
Din 2016 a și început situl arheologic propriu-zis și așa s-a descoperit necropola regală, a cărei existență s-a confirmat. Abația a supraviețuit marii invaziei mongole din 1241, iar din 1280 a adăpostit coroana și trezoreria regală. Din secolul al XVI-lea, după plecarea cistercienilor, a devenit fortificație militară. Ocupată de regele Transilvanei Ioan Zapolya. Ulterior a fost distrusă de otomani în 1551, după ce tătarii nu reușiseră asta cu trei secole în urmă. Dar cercetările arheologice au readus poveștile fascinante ale abației la iveală. Săpăturile au arătat gradul de avans al cistercienilor, care aveau un sistem de încălzire prin pardoseală, plus sisteme de aducțiune și evacuare a apei. Multe lucruri descoperite de echipa mixtă româno-maghiară erau doar bănuieli neconfirmate oficial, dar pe care săpăturile le-au certificat.
Expoziția este o variantă îmbunătățită a celei din 2022 cu același subiect. Vizitatorii vor putea vedea fragmente arhitecturale din gresie și marmură roșie, piese sculptate care provin de la ancadramente de portaluri, chei deboltă, coloane și capiteluri, fragmente ale arcofagelor regale, obiecte de cult, piese de ceramică smălțuită, unelte din fier, elemente de armament, echipamente militare, obiecte din os, metal, bijuterii și accesorii vestimentare din bronz, argint sau aur, precum și monede datând din secolele XII–XVI., plus resturile unei gropi de la invazia tătară, cu oase, fragmente ceramice și obiecte din metal, fragmente ale unei căni din cristal de stâncă, fragmente arhitecturale din gresie și marmură roșie, piese de paviment din ceramică smălțuită.
Expoziția e concepută de arheoloaga Daniela Tănase, care a și coordonat săpăturile la sit, în colaborare cu Zsuzsanna Kopeczny și Ștefan Popa. Mihai Moldovan a semnat designul expozițional, Lucian Popovici, grafica, iar Valentin Cedică a tradus documentele. Expoziția va fi în mansarda B1 a Bastionului Theresia. Miercuri, 14 mai, de la 16,30 se va face un tur ghidat, cu echipa de arheologi. Apoi, de joi, expoziția se va putea vizita în programul de funcționare al muzeului, adică de miercuri până duminică între orele 10-18. Muzeul nu anunțăă dacă expozișia va fi permanentă sau până când, dacă e temporară.
