Un subiect intens discutat este creșterea tarifelor de salubritate pentru colectarea deșeurilor menajere, ca urmare a introducerii unei noi taxe. Astfel, prin Legea 384/2013 se introducea o taxa de 80 lei/tonă începând cu anul 2017 pentru “deșeurile inerte și nepericuloase încredințate în vederea eliminării finale prin depozitare” (“taxa de depozitare”), care urmează a fi majorată la valoarea de 120 lei/tonă începând din anul 2018.

Pentru orice cantitate de deșeuri ce nu pot fi reciclate sau deviate de la depozitare printr-un mijloc legal trebuie plătită taxa de depozitare. Normele de aplicare referitoare la taxa de depozitare au fost publicate abia în data de 29 decembrie 2016 (Ordinul Ministrului Mediului nr. 2413/2016). Instituirea unui instrument economic are și rolul inducerii unui anumit comportament pe întreg lanțul de gestiune al deșeurilor. De exemplu, de cele mai multe ori operatorul ce efectuează colectarea este diferit de cel care asigură tratarea deșeurilor sau de cel care asigură depozitarea finală a acestora.

Deșeurile cu potențial reciclabil reprezintă cel mult 20-25% din masa deșeurilor colectate. Conținutul biodegradabil reprezintă aproximativ 50-60% din total deșeuri generate iar restul de aproximativ 15-20% reprezintă deșeuri reziduale, nereciclabile.”Taxa de depozitare este introdusă pentru a se descuraja acest tip de depozitare. Trebuie să trecem, la nivel de țară, la o etapă superioară. Astfel, vor rămâne niște gropi de gunoi mult mai mici, vor rămâne gropi în care nu vor mai fi toate aceste materiale cu potențial reciclabil, va rămâne o masă inertă mult mai puțin poluatoare. Nu este neapărat mai ieftin, va fi mai scump, dar asta este direcția pe care ne-am asumat să o urmăm. Cu tehnologia actuală din ce este aici, probabil că 10-15% ar mai putea fi reciclat, dacă toți ne-am face treaba perfect. Cu o tehnologie viitoare, probabil că încă 30-40% ar mai putea fi reciclat”, spune Dan Pascu, directorul general de Marketing al RETIM.

Potrivit reprezentanților RETIM, tarifele de salubritate ar fi rămas nemodificate, dar s-ar fi pierdut o sursă de finanțare pentru dezvoltarea absolut necesară a infrastructurii de management al deșeurilor. În lipsa unor investiții suplimentare este practic imposibilă atingerea țintelor asumate la nivel național și a beneficiilor asociate acestora (reducerea efectelor negative ale depozitării sau a lipsei reciclării deșeurilor).

Un tarif de salubritate menținut la un nivel foarte redus înseamnă totodată posibilități foarte reduse de gestiune moderna a deșeurilor. ”Taxa de depozitare presupune plata a 80 de lei pe tona de deșeu depozitat. Această taxă de circuit este din punctul nostru de vedere, așa cu prevede și legea, trebuie plătită de generatori. O parte din costuri le vom suporta și noi și drept dovadă, faptul că noi am reușit să deviem de la depozitarea definitivă cel puțin 15% în ultimul an, dar anii anteriori am avut mai mare reducerea pentru că aveam o valorificare mai bună la fabricile de ciment, acum tindem să ajungem din nou la 20-25% și să îndeplinim ținta. Reducând 25% din cantitatea de deșeu depozitat, la un calcul simplu, ori 20 de mii de tone din Timișoara valorificate înseamnă 1,6 milioane de lei, iar acești bani nu trebuie să-i plătească populația. Pentru diferența de 8000 și ceva de tone care rămân pe lună de depus la deponeul de la Ghizela se va plăti 80 de lei pe lună. Banii nu rămân însă la RETIM, ajung la Administrația Fondului pentru Mediu și sunt gestionați în conformitate cu hotărârile de Guvern din România. Noi am cerut ca banii din județul Timiș să fie folosiți pentru investiții în județ, dar nu am primit niciun răspuns de la Ministerul Mediului”, explică Gheorghe Para, directorul RETIM.

La rândul său, direcorul de marketing al RETIM, Dan Pascu spune: “Ne-am propus ca până la sfârșitul acestui an să creștem cu cel puțin 50% cantitatea de materiale reciclabile rezultate în urma colectării separate a deșeurilor reciclabile în municipiul Timișoara, iar până la sfârșitul anului 2018 să dublăm cantitatea pe care o recuperăm în prezent în vederea reciclării. Pentru a atinge aceste obiective avem nevoie de implicarea necondiționată a generatorilor de deșeuri (persoane fizice, agenți economici și instituții publice), precum și a autorităților publice locale”.

În plus,  Dan Pascu spune că RETIM va intensifica, pe termen scurt, campaniile de informare și conștientizare:”regulile de bază ale colectării selective trebuie să ajungă la fiecare generator de deșeuri. Generatorii de deșeuri trebuie să respecte cu strictețe aceste reguli și să dispună de suportul necesar în cazul în care necesită lămuriri suplimentare. Autoritățile locale vor aplica sancțiunile prevăzute de lege și hotărârile de consiliu local ca o măsură de coerciție absolut necesară în cazul nerespectării regulilor de colectare selectivă„.

Aproximativ 200.000 de tone de deşeuri sunt depuse anual la deponeul de la Ghizela.

Modalitatea de tarifare va trebui modificată, astfel încât utilizatorii vor plăti, de exemplu, pentru volumul de deșeuri colectat. În mod practic, costurile vor crește pentru cei care generează deșeuri, nemaifiind distribuit în mod egal (pe persoană), așa cum este cazul în prezent.Pentru ca această posibilitate introdusă prin lege să fie și aplicabilă este absolut necesar ca legiuitorul să emite norme de aplicare și ghiduri de bună practică, care le arate autorităților modalitățile concrete de implementare. În cazul în care se va opta pentru cântărirea efectivă (și nu pentru facturarea pe bază de volum) este necesară realizarea unor investiții semnificative în echipamente de colectare, care vor trebui recuperate prin intermediul tarifului.

Articolul precedentUn vagon al unui tren s-a făcut scrum. Nouă persoane au scăpat nevătămate
Articolul următorOrganizatorii protestelor din Piața Victoriei, întâlnire cu prefectul de Timiș. Ce i-au cerut

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.