Da, chiar și Qatarul joacă la CM de fotbal!! Iar noi, ultima dată, am participat la un Turneu Final acum 24 (!!) de ani, în 1998.
Generațiile de azi nici nu știu cum este să te bucuri frenetic, săptămâni în șir de calificarea „Tricolorilor” la Campionatul Mondial „al Lumii întregi”, să te trezești noaptea și să-ți lipești privirea de ecranul televizorului ca nu cumva să-ți scape ceva, să alergi pe străzi ca nebunul sărbătorind victoria naționalei României… cu Argentina sau Columbia…
În „Almanahul Scînteia” din 1973 (!!!), la pagina 424, autorii Mironescu V. și Ionescu E. ne pregătesc pentru marea performanță prezentându-ne „Reportajul imaginar al finalei din 1998”, celei care se va juca exact 25 (!!!) de ani mai târziu.
„Cronicarul sportiv transmite:
… Este exact momentul în care cabina-elicopter aduce una dintre echipele finaliste, reprezentativa României. Iată așadar, împlinit un frumos vis al suporterilor noștri!
… După zece minute echipele României și Braziliei (cealaltă finalistă) sînt gata să intre pe teren.
… Uriașul stadion acoperit. cu peste 150.000 de locuri, este arhiplin …
… Din loja juriului, fixată chiar pe linia de centru, președintele finalei aprinde reflectorul roșu al sistemului de cronometraj, semn că meciul începe. Aici se întrerupe imaginarul reportaj al finalei de peste 25 de ani.“
Odată fixat visul, stabilită viziunea pentru următorii 25 de ani, s-a trecut la treabă.
Și au apărut: Corvinul Hunedoara ´82, Craiova „Maxima” ´83 (semifinala cu Benfica), Dinamo București ´84 (semifinala cu Liverpool), legendara Steaua ´86 Campioana Europeană, Steaua ´89 (finala cu AC Milan)… Mondialul din Italia 1990, locul 5 (!!!) la Mondialul din SUA 1994…
Iar Brazilia a jucat finala din 1998, exact cum a prezis „Scînteia” în 1973. România a fost și ea prezentă la Campionatul Mondial din Franța în 1998 – ea jucând la rândul ei și pierzând „marea ei finală” cu Suedia patru ani mai devreme. Deci prognoza din 1973, viziunea pentru 1998, a cam fost una corectă.
Toate acestea nu au fost o întâmplare.
În spatele acestor succese a stat o strategie națională, o gândire pe termen lung, pe 25 de ani, o planificare detaliată pe termen scurt, muncă, multă dorință, dragoste de fotbal și patriotism.
Iar acum ne dorim totul… de pe azi pe mâine.
Și în consecință stăm, de 24 ani, în fața televizorului și ne uităm cum joacă alții… de parcă ne-am uita la o telenovelă.
Așa că, dacă ne dorim să mai punem vreodată, cândva, prin 2030, 2034 sau 2038, țara noastră pe harta fotbalului mondial, atunci ar cam trebui să fi început, nu azi, ci deja ieri, cu pregătirile…
Consemnat de MIRA
