Care era mirosul specific al unei fabrici de cărămidă? Ce sunete se auzeau în carierele de exploatare a lutului? Ce poate dezvălui pământul privit la microscop? Cum au ajuns oasele unui mamut să fie descoperite la Jimbolia?
Expoziția „Cu toate țiglele pe casă”, găzduită de Casa de Cultură a Orașului Jimbolia, pornește de la aceste întrebări și propune un traseu care activează văzul, auzul, mirosul și atingerea. Obiectele de patrimoniu, instalațiile artistice, fotografiile, proiecțiile video și zonele interactive reconstruiesc imperiul de cărămidă de altădată și transformă această expoziție într-un eveniment rar pentru Banat, realizat după croiul expozițiilor marilor muzee europene.
Traseul urmărește transformarea lutului de la materia extrasă din cariere până la cărămizile, țiglele, olanele, cahlele și obiectele decorative produse în fabricile din Jimbolia și din localitățile învecinate. O secțiune inspirată de structura unui cuptor circular îi ajută pe vizitatori să înțeleagă rolul arderii și etapele procesului de fabricație.
Produsele realizate la Jimbolia au ajuns în numeroase localități din țară și de peste hotare, contribuind și la ridicarea unor edificii. Printre exemplele prezentate se numără Catedrala Mitropolitană „Sfinții Trei Ierarhi” din Timișoara și Biserica Romano-Catolică „Sfântul Arhanghel Mihail” din Jimbolia.
Publicul va descoperi poveștile muncitorilor permanenți și sezonieri, ale cubicașilor care excavau manual pământul, precum și informații despre meseriile din fabrică, condițiile de muncă, accidentele, grevele și viața socială dezvoltată în jurul întreprinderilor.
Atmosfera fostei zone industriale este reconstituită prin sunete, mirosuri și mărturii. Mirosul de pământ reavăn și cel de ulei ars, zgomotele utilajelor și ale locomotivelor industriale evocă peisajul carierelor înainte ca acestea să fie acoperite de apă și recucerite de natură. Un material video cu Francisc Jung, fost angajat al fabricii Ceramica, păstrează vocea și amintirile unei lumi care dispare treptat din memoria colectivă.
„Prelucrarea lutului implică o relație de conlucrare. Pământul se leapădă de tăria-i de caracter pentru a deveni maleabil în mâinile omului. Insul se frământă până reușește să clădească. Mai întâi se ițește o cărămidă uscată, arsă printre buruienile toropite. Apoi apare o carieră de exploatare a argilei, un circuit în care fiece persoană are un rol precis. Mai târziu se înfiripează mașinăriile care înlesnesc munca, iar ulterior imperiile clădite pe renumele obținut prin calitatea produselor. Pe lângă stratul superficial al reușitei, adâncimea relevă inevitabile încercări – bătălii pentru acțiuni, retrasarea granițelor, războaie și crize economice. Din toate acestea se naște istoria unei comunități clădite între izbânzi și prăbușiri. Situațiile-limită, sudoarea ori deznădejdea n-au ocolit procesul, însă moștenirea pe care abia o mai zărim astăzi a creat temelia propice dezvoltării rădăcinilor comunității. Expoziția urmărește drumul industriei ceramice locale, creând punți de comunicare între contemporaneitate și trecut, pentru a ne aminti și a ne îndemna să rămânem «Cu toate țiglele pe casă» atunci când vine vorba despre păstrarea memoriei și protejarea patrimoniului”, explică muzeograful și co-curatoarea expoziției, Cristina Dema.
Argila, materia care stă la baza produselor ceramice, ascunde istorii nebănuite. Printre mărturiile scoase la lumină din straturile sale se numără oasele de mamut care vor putea fi văzute în cadrul expoziției, alături de povestea descoperirii lor în carierele fabricii Ceramica.
În peisajul industrial, fabrica Bohn ocupă locul central. Longevivă și puternică, aceasta a stabilit cadența producției ceramice locale vreme de peste un secol. În jurul ei au gravitat și alte nume, astăzi prea puțin cunoscute: Erste Hatzfelder Dampfziegelei, fabrica lui Josef Treiss, Hungaria-Dampfziegelei, Quint’sche Ziegelei, întreprinderea lui Josef Farkas, fabrica lui Johann Koch și atelierul de olărit al lui Josef Leitheim. În spatele fiecărei întreprinderi au stat oameni care i-au imprimat ritmul. Personalități precum Michael Bohn, Josef Treiss și Jakob Muschong sunt prezentate prin portrete care surprind activitatea industriașilor locali, conflictele economice, crizele și declinul întreprinderilor pe care le-au condus.
„Cu toate țiglele pe casă” propune o călătorie prin straturile succesive ale memoriei. Uneori va fi urmărit drumul unei cărămizi, alteori destinul unui industriaș sau transformarea unui peisaj industrial într-unul natural. Fiecare obiect, fotografie ori document reprezintă o piesă dintr-un puzzle în care patrimoniul industrial devine patrimoniu uman.
Expoziția a fost concepută de muzeograful Cristina Dema și managerul cultural Sergiu Dema, fiind curatoriată de aceștia împreună cu artistul vizual Theophil Soltesz. Proiectul este realizat cu sprijinul GAL Banat-Vest și al Asociației Tinerilor din Jimbolia, iar finanțarea este asigurată de Primăria și Consiliul Local al Orașului Jimbolia.
La pregătirea expoziției au contribuit 24 de voluntari din Franța, Georgia, Italia, Republica Moldova, Lituania, România, Finlanda, Spania și Turcia, sosiți la Jimbolia prin Corpul European de Solidaritate, în cadrul proiectului 2025-1-RO01-ESC51-VTJ-000346288.
Vernisajul expoziției va avea loc în data de 24 iulie 2026, de la ora 10:00, la Casa de Cultură a Orașului Jimbolia, str. Tudor Vladimirescu, nr. 88. În lunile august și septembrie va putea fi vizitată de luni până joi, în intervalul orar 10-14. În afara acestui program, vizitele pot fi programate printr-un mesaj trimis la adresa culturaljimbolia@gmail.com.
Intrarea este liberă!