Înghesuială la Catedrală pentru apă sfinţită

Spread the love

boboteaza

Pe 6 ianuarie, Biserica ortodoxă sărbătorește botezul lui Iisus Hristos sau Boboteaza. Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului. Pentru a întâmpina cum se cuvinte această mare sărbătoare, credincioşii ţin post aspru sau chiar post negru, luând numai dimineaţă Agheasmă Mare, pe care o au păstrată din anii trecuţi.

Botezul Domnului sau Boboteaza este sărbătorită, ca în fiecare an, la 6 ianuarie, când în toate lăcaşurile de cult ortodoxe se oficiază slujba Aghesmei Mari. Slujba sfinţirii apei se poate face atât în Ajun, cât şi în dimineaţa zilei de Bobotează şi aminteşte de momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a fost botezat în apele Iordanului.

În ziua de Bobotează are loc sfințirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face cu multă atenție, în fiecare comunitate. Locul de desfășurare a slujbei se alege împreună cu preotul orașului sau al satului, de obicei într-un spațiu mai larg, unde să fie cel puțin o fântână în vecinatatea unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apă, care se punea în vase mari de lemn și, tot acum, se taie, la râu, o cruce mare de gheață. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se află în mod normal în curtea bisericii, se desfășoară întreg ceremonialul religios, la care participă toată suflarea comunității.

Mii de timişoreni au stat la coadă pentru a lua apă sfinţită. După ce agheasma a fost sfinţită de preoţi, la finalul Liturghiei, credincioşii nu au mai avut răbdare și s-au înghesuit în faţa butoaielor aşezate în şase locuri. La butoaiele de lângă intrarea principală în lăcaşul de cult, aceștia au ajuns să se certe şi să se îngrămădească, întrucât nu şi-au respectat locul la rând. Jandarmii au fost nevoiți să intervină.

La 7 ianuarie, în Biserica Ortodoxă se face pomenirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului. Pe 10 ianuarie, în calendar este menţionat Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodeşti. Apoi, Cuviosul Antonie cel Mare, ocrotitor al multor lăcaşuri de cult din ţara noastră, este cinstit la 17 ianuarie. Pe 21 ianuarie este pomenit Cuviosul Maxim Mărturisitorul, pe 25 ianuarie, Sfântul Ierarh Grigorie Teologul, iar, în penultima zi a lunii, este sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur.

După slujba de sfințire a apei, transformată în agheasma, fiecare sătean își ia apa sfințită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă. Odată ajunși acasă, oamenii sfințesc cu agheasmă  șura, animalele din odaie, pomii din livadă și interiorul casei.

BOBOTEAZA – practici populare de purificare a spațiului și de alungare a spiritelor malefice

Boboteaza cumulează elemente specifice de reînnoire a timpului calendaristic, la riturile creștine adăugându-se practici populare de purificare a spațiului și de alungare a spiritelor malefice.

În Bucovina, purificarea aerului se făcea, cândva, prin focuri și fumegații, în cadrul unui obicei numit Ardeasca. Aceasta manifestare avea loc imediat după sfințirea apei, când tinerii se retrăgeau pe locuri mai înalte, având asupra lor cărbuni aprinși ce au fost folosiți anterior la aprinderea secaluselor, și aprindeau focurile de Bobotează.

Rugul era făcut din vreascuri și frunze uscate strânse de feciori cu o zi înainte. Tinerii cântau și dansau în jurul focului și săreau peste foc, atunci când acesta se mai potolea, în credința că vor fi feriți, astfel, de boli și de păcate.

La plecare, fiecare lua cărbuni aprinși cu care, odată ajunși acasă, afumau pomii din livadă, în scop fertilizator. De asemenea, înconjurau casa cu pulberea folosită ca încărcătură pentru secalușe crezând că, în acest fel, casa va fi ferită de primejdii, mai ales de trăznete.

În vestul țării,  mai ales din zona Banatului Montan, fetele aleargă cu noaptea în cap după apa „neîncepută” cu puteri magice. Luată din fântână sau din râu, această apă oferea, în credința populară, puteri nebănuite.

Fata care o aducea prima acasă era cea mai harnică pe toată durata anului. Apa neîncepută era păstrată, la fel ca și aghiazma, pentru că alunga spiritele rele și bolile din gospodărie.

O superstiție din Banat de Bobotează spune că fetele care vor să se mărite în acest an trebuie să-i ceară preotului un fir de busuioc pentru a-l pune sub pernă. În cazul în care vor face acest lucru, ele își vor visa alesul, în noaptea dinspre Bobotează.Totodată se mai spune că fetele nemăritate care alunecă și cad în această zi se vor mărita cu siguranță.

Bătrânii spun că de Bobotează nu este voie să te cerți și nici să împrumuți lucruri sau bani din casă.

Întreaga responsabilitate a comentariilor lăsate de dumneavoastră vă aparține!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here