Paștele este una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății. Este asociat cu primăvara, iar reînvierea naturii simbolizează noua viață pe care creștinii au câștigat-o prin crucificarea și Învierea Mântuitorului.
Sărbătoarea Paștelui începe cu Duminica Floriilor, ziua când se serbează întoarcerea lui Hristos în Ierusalim. Vinerea este Ziua Răstignirii lui Hristos, cea mai mare zi de post. În această zi nu se practicau munci grele de cultivarea pământului, nu se aprindea focul în soba și nu se cocea pâinea.
Sâmbătă seara familiile merg la biserică pentru a asculta slujba Învierii și a lua lumină. Cu aceste lumânări aprinse ei vor reveni în case și vor aprinde candela. Apoi, în familie vor ciocni ouă vopsite spunând „Hristos a Inviat!”, primind răspunsul „Adevarat a Înviat!”.
În ziua Paștelui, dimineața oamenii obișnuiesc să pună ouă roșii în apă și să se spele din aceasta pentru a se proteja de boli. Mâncarea tradițională de Paște este friptura de miel, ouă vopsite și pasca. Mielul este considerat simbolul lui Hristos, iar ouăle simbolul Divinității.
În Biserica Ortodoxă, slujba Învierii se desfășoara astfel: sâmbătă, la orele 23:45 se sting toate luminile, iar preotul iese prin sfintele uși cu o lumânare aprinsă de la candela Sfintei Cruci și spune de trei ori „Veniți de primiți lumină!”.
Slujba începe afară cu citirea Evangheliei Învierii. Preotul dă binecuvântarea pentru începutul utreniei și toți cântă împreună cu preotul: „Hristos a Înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le” (de trei ori). Preotul rostește stihurile Paștilor, ectenia mare, apoi credincioșii intră în biserică. Aici se continuă cu slujba utreniei și cu liturghia.
