Nu te poți considera cu adevărat un microbist, un expert al fotbalului, dacă niciodată nu ai asistat la un derby dintre ZVEZDA și PARTIZAN.
Atmosfera la Belgrad este unică. Pe tot parcursul meciului se cântă, se scandează, se înjură adversarul, sau arbitrul, dar parcă din dragoste și nu din ură. Râzi cu poftă când auzi ce injurii hazlii născocesc. Bineînțeles că nu lipsesc la începutul meciului coregrafiile speciale, care mai de care. Iar focurile de artificii, fumigenele, petardele, mai mult sau mai puțin interzise în Europa, creează aici cadrul perfect al unei bătălii eterne, mitice. Toți stau în picioare, de la mic la mare, agitația pe tribune e incredibilă.
Totul este special acolo. Chiar și stadionul. Acum 49 de ani (30.05.1973) pe el se juca, în fața a 91.654 de suporteri, finala Cupei Campionilor Europeni. Ajax Amsterdam, condusă de legendarul antrenor român Ștefan Kovács (cu Neeskens, Haan, Cruyff) o înfrunta atunci pe Juventus Torino (cu Zoff, Capello, Altafini, Bettega). Meciul se încheia cu 1-0 (gol Rep min 5′), olandezii câștigând al treilea titlu european consecutiv.
Recordul de audiență (96.070 de spectatori), de unde și conotația cu stadionul Maracanã din Rio de Janeiro, se înregistra însă în semifinala Cupei Cupelor pe 23.04.1975 (2-2 cu Ferencváros). Și cu toate că UEFA a limitat drastic numărul de spectatori permiși în stadion, la Belgrad, în „Orașul Alb”, nimeni nu a putut opri spectacolul.
Partizan, înființată pe modelul sovietic ca și echipa fanion a Armatei Republicii Socialiste Iugoslavia, deci Steaua lor, jucând și ea cândva în roș-albastru, a trecut în semifinale cu 2-1 de Vojvodina Novi Sad. Cu Marković trecut pe la Benfica, Liverpool, Sporting și Jojić fost jucător la Borussia Dortmund sau FC Köln, speranțele și așteptările alb-negrilor de la această finală erau pe măsură.
Crvena Zvezda, tradusă corect cu Steaua Roșie, dar cu un nume înșelător care creează o frăție falsă cu Steaua noastră, trecea la rândul ei în semifinale cu un scor record de 8-0 (!!) de Novi Pazar. Nimeni în tabăra echipei campioane, vechi și noi, nu putea să-și imagineze un eșec în Cupa Serbiei, mai ales că, prin tragerea la sorți, s-a decis disputarea finalei pe terenul propriu, pe celebra „Marakana”, denumită oficial stadionul „Rajko Mitić”.
Meciul însuși, unul de senzație, cu multe faze de poartă, multe ratări. Partizan a dominat net începutul partidei, împins de la spate frenetic de „Grobari”, de „Groparii” din Belgrad: „Napadai napadai, Partizane napadai!!!” (Atacă, atacă, Partizanule atacă!!!).
Și totuși în minutul 26′, cu un șut fenomenal a „Magicianului” Katai, direct în vinclu, Zvezda deschidea scorul. Stadionul a erupt momentan, ca un vulcan! Petarde, artificii, o nebunie…
În minutul 49′ arbitrul de centru este obligat să oprească meciul. De fum nimica nu se mai vedea. O ceață deasă cenușie acoperise în totalitate suprafața de joc. Pe tribuna nordică fumigene și petarde. Pe cea opusă „Grobari” supărați aruncau cu torțe și scaune rupte în forțele de ordine care-și întăreau disciplinat rândurile printr-o manevră bine studiată.
Iar când meciul părea rezolvat, controlat de alb-roșii, fundașul stânga Urošević prinde, undeva de la marginea careului mare, un voleu de zile mari și Partizan egalează surprinzător în minutul 61′. Extaz și nebunie pe tribuna sudică. Este primul gol înscris rivalilor în ultimele cinci partide jucate în deplasare pe „Marakana”. Meciul era din nou deschis. Schimbări urgente pe ambele părți, forțe proaspete sunt aruncate în luptă.
Partizan atacă cu multă încredere, dar se precipită, greșește, cineva pierde mingea naiv în terenul advers, un contraatac de manual, la balon din nou Katai, cel poreclit „El Magiko”, sprintează, driblează portarul și înscrie în minutul 72’ pentru un 2-1 mare.
Încă șase minute de prelungiri!!! Nervozitate maximă. În sfârșit, se aude fluierul final. Alb-roșii sar în sus de bucurie. Eternii adversari de pe tribuna sudică sunt goniți umilitor de pe „Marakana”: „Grobari napolie!” (Groparii afară!). Și marea sărbătoare începe… Iar cine nu crede, poate dă o fugă până la Belgrad și vede…
Crvena Zvezda – Partizan 2-1 (1-0)
Crvena Zvezda: Borjan, Gajić, Pankov (67′ Ben), Dragović, Eraković, Rodić (76′ Gobeljić), Srnić, Kanga, Ivanić, Katai (76′ Krstičić), Ohi (60′ Pavkov)
Antrenor: Stanković
Partizan: Stevanović, Miljković (46′ Lutovac), Miletić, Vujačić, Urošević, Jevtović (24′ Holender (78′ Milovanović)), Zdjelar, Jojić (78′ Jović), Marković (59′ Natho), Menig, Gomeš
Antrenor: Stanojević
A consemnat: Milan Radin
