Azi noapte, una dintre cele mai importante ”piese”din patrimoniul Muzeului Satului Bănățean, Biserica de lemn din Topla, a ars. Președintele CJT Alfred Simonis spune că sunt șanse de a reconstrui lăcașul de cult ce fusese strămutat la Timișoara în 1987.
Deocamdată, ISU nu a anunțat oficial cauza incendiului. ”Pare că de la instalația electrică ar fi luat foc, încă sunt pompierii acolo și poliția face analize. Am solicitat o anchetă internă la Muzeul Satului și controale la toate instituțiile din subordine. Mare parte din icoane și picturi nu se aflau în interiorul bisericii. Primele concluzii sunt că ea poate fi restaurată. Parte de acoperiș care fuse se restaurată în 2013 a ars integral, dar parte de structură, grinzi de susținere, nu este afectată astfle încât să nu poată fi refolosită. Voi propune alocarea din fondul de urgență al președintelui CJT”, a anunțat președintele Alfred Simonis în plen, după o vizită făcută miercuri dimineața la locul ”faptei.
Altfel, situația de la Muzeului Satului Bănățean e una foarte ”interesantă” per ansamblu. În ianuarie, directorul Dorel Micle, care se afla în funcție de pe vremea lui Alin Nica, după o demisie a fostului șef al instituției de cultură, Dan Radosav. În ianuarie, Micle a ieșit cu un comunicat de presăde tip ”Drept la replică” pentru un material al Opiniei Timișorei, despre cheltuielile mari de la muzeu cu diverse chermeze cu mâncare. El anunța la finalul comunicatului, după ce dezmințea tot ce a scris publicația că-și dă demisia, într-o absență sublimă de logică.
Tot dintr-o logică despre care recunoaștem că ne scapă total, Alfred Simonis l-a numit interimar tot pe… Dorel Micle. CJT și nici președintele nu au anunțat opțiunea, trecând informația pe șest, cu toate că ulterior, însuși Simonis tot puncta în apariții publice că nu se va mai tăia porcul la Muzeul Satului. Nici despre organizarea concursului nu s-a mai anunțat nimic public.
Biserica din Topla avea hramul ”Sfinții Arhangheli” și data din 1746. A fost refăcută în anii 1990 și a primit hramul ”Nașterea Maicii Domnului”. Valoarea ei intrisecă, pe lângă faptul că e un monument din Țara Făgetului, rezidă și în faptul că Topla, sat aparținător din comuna Mănăștiur, mai avea în 2002 doar șase locuitori și este o localitate pe cale de dispratiție.
