În fiecare an, pe data de 21 mai, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Potrivit Bisericii Ortodoxe, creștinismul a fost permis datorită celor doi, iar ziua de duminică a devenit zi de odihnă.

Sfântul Constantin cel Mare s-a născut în anul 272, în cetatea Naissus, din provincia romană Moesia Superior. Tatăl său, Constanțiu Chlor, care la acea vreme era general, a ajuns mai târziu la conducerea imperiului cu titlul de „caesar”. Forma de conducere a Imperiului Roman era atunci tetrarhia, doi „augustus” și doi „caesari”, aceștia ajungând în cele din urmă să-și dispute puterea.

Împărăteasa Elena a fost casatorita cu generalul roman Constantinuius Chlorus și mai este cunoscută ca o femeie foarte credincioasa. Aceasta a înfăptuit pelerinajul in Palestina si in provinciile rasaritene. Ea a gost cea care a găsit crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos de pe dealul Golgotei. zidit Biserica Sfantului Mormant, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret si multe alte sfinte locasuri. Împărăteasa Elena a trăit între anii 248 – 329.

Sfântul Constantin a devenit cunoscut în istoria creștinismului în urma promulgarii Edictului de la Milano. Este rezultatul întâlnirilor dintre Constantin si Licinius care au avut loc la Mediolanum în perioada februarie-martie 313, cunoscut drept Edictul de la Milano.

Tradiții și obiceiuri
mulți agricultori nu lucrează, evită astfel pagubele aduse holdelor de păsările cerului;
în anumite regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca;
podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului;femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă;
pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui; prin fumul focului obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de spiritele rele în tot timpul în care vor sta la stâne;
pentru a avea parte de liniște și spor în familie, se spune că în această zi este bine să se aducă în casă trei fire de bujori îmbobociți;

 

 

Articolul precedentPromenadă la Buziaș: concerte de fanfară, plimbări sub Colonadă, băi termale și degustări de vin
Articolul următorOrganizare sesiune de lucru aplicativă: Elaborarea schiței unei cereri de finanțare în cadrul Clusterului 4 Orizont Europa

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.