Ziua mondială a libertății presei

Ziua mondială a libertății presei este marcată în fiecare an, la 3 mai. Această zi celebrează principiile fundamentale ale libertății presei și reprezintă un prilej pentru a evalua libertatea presei în întreaga lume. Este o zi de reflecție în rândul profesioniștilor mass-media cu privire la problemele libertății presei și a eticii profesionale.

Începând cu 1997, Premiul mondial pentru libertatea presei UNESCO — Guillermo Cano, în valoare de 25.000 de dolari, este decernat în fiecare an cu ocazia acestei zile unei persoane, organizații sau instituții care se remarcă prin contribuția esențială la apărarea sau promovarea libertății presei.

Premiul poartă numele jurnalistului columbian Guillermo Cano, asasinat în 1987, pentru că a denunțat activitățile traficanților de droguri din țara sa. Juriul internațional este alcătuit din paisprezece jurnaliști profesioniști și directori de publicații din toată lumea.

Ziua mondială a libertății presei a fost proclamată de către Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinței Generale a UNESCO în 1991.

Libertatea presei la nivel global este într-o scădere ”preocupantă”, în special din cauza unor acțiuni guvernamentale și a controlului exercitat asupra mass media publice, conform organizației ”Reporteri fără frontiere”.

Elaborat în fiecare an în 180 de țări, acest raport înregistrează în 2016 o deteriorare cu 3,71 % a libertății presei prin comparație cu 2015 și de 13,6 % față de prima clasificare, relatează EFE. Scăderea este constatată la toți indicatorii urmăriți: pluralism, independența mass-media, context și autocenzură, cadru legal, transparență, infrastructură și agresiuni.

Fenomenul este prezent pe toate continentele, a menționat RSF, amintind că în America Latină indicele a scăzut cu 20,5 %, în special ”din cauza asasinatelor și a atacurilor împotriva unor jurnaliști în Mexic și în America Centrală”. În țări precum Turcia, Egiptul și Polonia, libertatea presei a avut de suferit de pe urma acțiunilor guvernamentale, iar în altele, ca de exemplu, Libia, Burundi și Yemen, acest lucru s-a produs în contextul creșterii nesiguranței, a presiunii anumitor ideologii, în special cu caracter religios, și a propagandei, care influențează negativ informațiile independente din presa publică și particulară.

Limitarea accesului la internet și distrugerea unor birouri sau imprimerii ale mass-media critice față de putere s-au numărat printre atacurile la libertatea presei a căror frecvență a crescut cel mai mult față de precedentul raport al RSF. Alte modalități deseori folosite pentru a limita libertatea presei au constat în adoptarea de legi prin care ziariștii să poată fi pedepsiți pentru delicte cum ar fi ”insultarea președintelui”, ‘blasfemie” sau ”sprijin pentru teroriști”.

Una dintre consecințele acestor presiuni a fost aceea că a crescut tendința jurnaliștilor de a se ”autocenzura”, indicator care, potrivit RSF, a sporit cu 10 % între 2013 și 2016.

(Sursa: www.agerpress.ro)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here