2. Profesorul universitar Radu Şumălan, candidatul (PMP) la Consiliul Judeţean Timiş rezolvă problemele fermierilor (P)

0
217

Județul Timiș are o pondere esențială în agricultura României. Ultimii ani au fost buni din punct de vedere al producțiilor și totuși destul de mulți fermieri nu reușesc să performeze și financiar. Candidatul PMP, la Consiliul Judeţean Timiş, profesorul universitar Radu Şumălan doreşte recucerirea de către, noi, românii și de către capitalul românesc a pieţei autohtone a produselor agricole și forestiere …

Care sunt cauzele ce inhibă dezvoltarea fermierilor mici și mijlocii?

O întrebare relativ simplă la care voi căuta însă, dacă îmi permiteţi, să ofer mai multe răspunsuri:

  • Plățile APIA întârziate, ca un făcut plățile de subvenție pe suprafață au loc întotdeauna după finalizarea campaniilor de toamnă sau primăvară. Nu înțeleg de ce nu pot fi făcute plățile către agricultori în lunile august/septembrie și februarie/martie, astfel încât la începutul fiecărei campanii pentru înființarea culturilor de cîmp producătorii să beneficieze de fonduri pentru achiziționarea de inputuri (motorină, sămânță, îngășăminte și pesticide).
  • Situația actuală, în care plățile APIA sunt făcute în mai, după finalizarea campaniei de primăvară pune fermierul pe poziții de inferioritate față de furnizorii de inputuri agricole, de obicei mari companii multinaționale care oferă produse cu plata la recoltare, iar prețul recoltei este stabilit tot de către acestea.
  • Înființarea și dezvoltarea fermelor prin fonduri nerambursabile (derulate prin AFIR- Agenția pentru Finanțare a Investițiilor Rurale) sunt proceduri extrem de sofisticate, atît pentru scrierea proiectelor cât și pentru implementare.
  • Pentru accesarea fondurilor nerambursabile ai nevoie de o suma importantă de bani, prefinanțare proprie, băncile dau extrem de greu împrumuturi pentru derularea unor proiecte.
  • Regulile se schimbă deseori pe parcursul derulării proiectelor….
  • Cea mai mare parte a fondurilor atrase în România se întorc de fapt înapoi în UE.

Exemple: achiziția de utilaje agricole, de spații de depozitare, etc. produse în țări din spațiul UE,

-achiziția de material biologic (butași de vie, pomi fructiferi, arbuști, etc) produși în UE, de multe ori neadaptat condițiilor de climă și sol din România,

– achiziția de sere, solarii, spalieri, sisteme de protecție, sisteme de irigare, …majoritatea de proveniență străină…

și exemplele ar putea continua.

Ce trebuie făcut?

Trebuie stimulată producția românescă, trebuie să susținem producătorul român și să cream produse prelucrate cu valoare adăugată mare…

Nu vindem grâul… producem făină și paste făinoase…

Nu vindem porumb… creștem animale…

Nu vindem floarea soarelui… producem uleiuri…

Nu vindem cherestea… producem mobilă…

Vindem fructe și legume proaspete… dar producem și conserve…

Întreaga responsabilitate a comentariilor lăsate de dumneavoastră vă aparține!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here