21 iulie, ziua unui ținut de poveste: Banatul! La Mulți Ani Bănățeni de pretutindeni

Ziua de 21 iulie 1718 este considerată una dintre cele mai importante pentru istoria Banatului. În urmă cu 302 ani s-a semnat Tratatul de la Passarowitz, între Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană şi Imperiul Otoman.

În urma Tratatului de la Passarowitz, Banatul şi alte teritorii stapânite de otomani sunt încorporate Casei de Habsburg. Este, practic, momentul de (re)naştere a Banatului, care a devenit din nou o provincie europeană şi creştină, iar măsurile luate de noua administraţie au reconstruit aproape de la zero o regiune aflată în degringoladă. 21 iulie 1718 a fost momentul care a dus la apariţia unei noi “Ţări de Coroană”, numită Banatul Timişoarei, Banatul timişan ori, simplu, Banat. În perioada 1714-1718, otomanii au avut mai multe succese împotriva Veneţiei şi în luptele purtate în Grecia, dar au fost înfrânţi la Petrovaradin, în 1716, de către trupele imperiale habsburgice conduse de prinţul Eugen de Savoia. Tratatul de la Passarowitz din 21 iulie 1718 a fost cel prin care s-a încheiat războiul dintre Imperiul Otoman, pe de-o parte, şi Imperiul Habsburgic şi Republica Veneţiană, de cealaltă parte. Imperiul Otoman a pierdut Banatul Timişoarei, Serbia de Nord (inclusiv Belgradul), nordul Bosniei şi Oltenia în favoarea Casei de Habsburg. Belgradul şi Oltenia au fost obţinute ulterior înapoi de Imperiul Otoman în 1739 prin Tratatul de la Belgrad.

 

„Banatul este locul unge neamțul îl salută pe român cu ,,Bună gimineața! ” iar românul îi răspundea cu ,,Guten Morgen!” Banatul este și locul unde ungurul îi strigă vecinului sârb,, Dobro jutro! „și primește ferm și hotărât un ,, Jo Reggelt! ” Banatul era și este unic datorită faptului că naționalitatea locuitorilor este pusă mai mereu în plan secund, la noi primează omenia, cinstea și corectitudinea și nu țâdula. În Banatul de pustă ori mai sus la munte, Nelu era bănățean nu era român, Feri era bănățean nu era ungur, Hanți era bănățean nu era neamț, Miroslav era bănățean nu era sârb etc… fie că capitala Banatului a fost la Viena, la Budapesta, la Timișoara ori la București Feri# Miroslav#Hanți și cu Nelu au rămas tot buni vecini! Hanți și cu Feri erau catolici iar Miroslav și Nelu erau ortodocși, se pare că nici această diferență religioasă nu i-a deranjat și nu i-a împiedicat să fie priecini și vecini! Feri #Hanți#Miroslav #Nelu au trecut și prin război, au suferit, au pătimit și au spus doar că greu le – o fi păcatul celor care au despărțit Banatul! Cred că cea mai elocventă întâmplare pt istoria Banatului multietnic, multiconfesional și multicultural o reprezintă apărarea evreilor bănățeni de către șvabii bănățeni în fața naziștilor în timpul celui de al Doilea Război Mondial, nu doar că au refuzat să-i divulge, i-au și ascuns în propriile lor case riscându-și propria lor viața pt cine, pentru niște ,, Untermenschen „(oameni inferiori)? Asta înseamnă să fi OM FAIN, să fi BĂNĂȚEAN ! La mulți de ziua voastră dragi bănățeni făloși români, slovaci, bulgari, cehi, maghiari, americani, evrei, sârbi, croați, cehi, ucrainieni, italieni, țigani ori șvabi!!! LA MULȚI ANI, BANAT!Trăiască Republica lui Otto Roth!”, a scris bănățeanul Marius Coman în social media.

1 COMENTARIU

  1. Grozav articol, purul adevär,istoria realä,adeväratä. Suntem mândri de Banatul nostru, de identitatea noastră, de viaţa noasträ in Banatul binecuvântat

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.