Ajunul de Crăciun este ziua dinaintea Crăciunului, o sărbătoare care comemorează Nașterea Mântuitorului Iisus.
Nașterea Domnului este anunțată în lume de creștini prin colinde, primii care pornesc cu colindatul, în dimineața de Ajun, fiind tinerii. Aceștia sunt primiți de creștini cu mere, nuci, covrigi sau bani.
Fiecare preot vestește Nașterea Domnului în parohia lui. Astfel, la sate, această vestire se petrece chiar în Ajunul Crăciunului.
În Ajunul Crăciunului se citesc „Ceasurile Împărătești” și se săvârșește Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia. În cadrul acestor slujbe sunt rânduite spre citire mai multe profeții din Vechiul Testament privind Nașterea Domnului.
Superstiții și obiceiuri în Ajunul Crăciunului
Bradul se împodobeşte în seara de Ajun, pe 24 decembrie. Se spune că e bine să umplem un săculeț cu fasole albă, pentru puritatea sufletului.
Tradiția spune că pentru a avea noroc în anul care urmează, nu trebuie să mănânci nimic în Ajun de Crăciun.
Casa nu trebuie măturată în ziua de Ajun, pentru a nu alunga norocul.
În această zi sunt interzise certurile, supărarea şi loviturile. Cel care loveşte cu pumnul va primi înapoi tot atâţia pumni cât a dat.
În ziua de Ajun se taie câte un măr. Dacă mărul are viermi, se spune că cel care a tăiat fructul va fi încercat de boală tot anul, iar dacă mărul este putred, atunci va muri.
Un obicei popular este aducerea unei crenguţe de vâsc în casă. Aceasta este aducătoare de noroc, belşug şi alungă certurile şi ghinionul;
