Minunata „tara” din Muntii Banatului! Iata doar cateva locuri cu adevarat speciale

valea-almajului1

Munţii Banatului nu impresionează prin înălţime, însă propun o mulţime de locuri spectaculoase şi oameni extraordinari, care au reuşit să păstreze tradiţiile. Pe biciclişti îi aşteaptă câteva provocări de neratat, iar dificultatea redusă a traseelor de drumeţie montană recomandă zona pentru turismul de familie.

Ţara Almăjului

Ţara Almăjului este o lume cu 16.000 de suflete, înconjurată aproape din toate părţile de Munţii Banatului. Culmile nu atrag prin înălţime (cel mai înalt vârf, Semenicul, are abia 1.446 metri), ci printr-un peisaj jucăuş. Pădurile şi păşunile acoperă de multe ori versantul de-a-ntregul, însă uneori stânca îşi cere momentul de măreţie şi săgetează spre cer, cum este cazul celui mai înalt vârf din Munţii Almăjului – Svinecea Marea (1224 metri). Cunoscându-i pe oameni, vei realiza că în ţara Almăjului se contopesc mai multe influenţe, de la cele croate şi sârbeşti la cele turceşti. O imagine interesantă este cea a caselor lipite, specifice satelor de munte. Pereţii exteriori poartă podoabe arhitecturale bănăţene, iar gospodinele se îngrijesc mult de grădiniţele şi ghivecele lor cu flori.

Cheile Nerei

Potrivit enciclopediei online Wikipedia, este cea mai lungă zonă de chei din România, cu o lungime de 22 de kilometri. Pereţii stâncoşi ai defileului cu aspect de chei străbătut de râul Nera măsoară până la 200 de metri înălţime. Apa a săpat în roca calcaroasă canioane, peşteri şi cascade impresionante. Obiectivele turistice dispuse de-a lungul acestor chei pot fi vizitate pe o potecă marcată. Turistul poate încerca o drumeţie scurtă până la Cascadele Beuşniţei (o succesiune de cascade de pe râul Beu) sau la Lacul Dracului (numele îi vine de la o legendă care spune că dracul s-ar fi aruncat în lac după ce a pierdut pariul pus cu un bătrân). Cei care vin cu cortul pot campa liniştiţi în Cantonul Damian.

Satul Eftimie Murgu

Este un sat în care oamenii au lăsat noul să intre în vieţilor lor, dar, important, fără a uita complet de tradiţii. În sat se găsesc 22 de mori de apă, multe dintre ele fiind chiar folosite de oamenii din sat, care îşi fac singuri făină şi mălai, făcând „uz” doar de forţa apelor. Morile de apă au apărut în această aşezare acum 250 de ani şi sunt mari şanse să mai reziste mult timp, ca un pariu pus cu modernitatea. Fiecare moară este folosită, cu rândul, de 30 de familii din sat.

Cheile Caraşului şi localitatea Caraşova

Localitatea este fascinantă prin arhitectura caselor ridicate de etnicii croaţi stabiliţi aici, care reprezintă 80% din populaţia satului. Imediat după podul peste Caraş din localitate începe zona de chei, ce poate fi parcursă pe un traseu marcat cu bandă albastră. Acest traseu duce până pe Semenic, dar turistul care doreşte o drumeţie mai scurtă se poate limita la vizitatea Peşterii Liliecilor (şi a altor grote din vecinătate, cum ar fi Peştera de sub Cetate, Peştera Ţolosu şi Peştera Racoviţă) şi Poienii Prolaz. În poiana se poate sta la cort şi, în apropiere, mai poate fi vizitată Peştera Comarnic.

Sectorul de linie ferată Anina-Ciudanoviţa

Pe traseu sunt nu mai puţin de 10 viaducte şi 14 tunele, iar trenul trece deseori la câteva zeci de centimetri de stâncă, motiv pentru care aplecarea peste fereastră nu este recomandată. Acesta este, cu siguranţă, unul dintre cele mai frumoase sectoare feroviare din ţara noastră.

sursa: worldwideromania.com

Întreaga responsabilitate a comentariilor lăsate de dumneavoastră vă aparține!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here