Una dintre cele mai mari sărbători ale creştinilor, Înălţarea Domnului, coincide anul acesta cu Sfinţii Constantin şi Elena

0
634

sarbatoare biserica

Înălţarea Domnului, sărbătorită la 40 de zile după Paşti, este prăznuită anul acesta odată cu Sfinţii Constantin şi Elena. În mod tradiţional, la 40 de zile după Paşte, se sărbătoreşte Înălţarea Domnului, iar în această zi, Armata îşi comemorează eroii, căzuţi la datorie. Anul acesta, sărbătoarea coincide şi cu Ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, consideraţi piloni ai creştinismului.

Ziua Sfinţilor Constantin şi Elena este serbată pe 21 mai de ortodocşi, dar şi de catolici. Datorită împăratului Constantin şi a mamei sale Elena, creştinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători “Epoca de aur”, în care oameni sfinţi şi minţi luminate, cum ar fi Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul au expus în operele lor doctrina şi spiritul creştin autentic.“Biserica Ortodoxa prăznuiește pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Sfântul Constantin, care  pus bazele Constantinopolului pe celebrul Bizanțium, orașul lui Constantin pe la 323-324, care avea să-i poarte numele și imp de o mie de ani a dus mai departe imperiul și cultura creștină. Mama sa, Elena, vestită pentru că a aflat cinstita cruce și a înalțat-o la Ierusalim. Și pentru celebrul Edict, împăratul Constantin de la Milano din 313 prin care oprea persecuția împotriva creștinilor”, explică preotul Dumitru Vana.

pr. Dumitru Vana

Pentru ziua Sfinţilor Constantin şi Elena există o serie de obiceiuri şi superstiţii care fac referire la vara ce urmează să îşi facă apariţia. Mulţi agricultori nu lucrează în această zi pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. În unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semana porumb, ovăz şi mei, deoarece în popor se vorbeşte că tot ce se seamană după această zi se va usca. Este şi ziua în care femeile, pentru a alunga duhurile rele si necurate, tămâiază şi stropesc cu aghiasmă, pentru a se apăra de forţe malefice, ţăranii aprind un foc mare şi stau în jurul lui, prin acest foc obişnuiesc să treacă şi oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt ocrotitorii Catedralei Patriarhale din Bucureşti. Ctitorie a voievodului Ţării Româneşti, Constantin Șerban Basarab (1654 – 1658), aceasta a fost sfinţită în 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei şi al Întregului Orient, împreună cu mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti şi cu episcopii de Râmnic şi de Buzău.

Întreaga responsabilitate a comentariilor lăsate de dumneavoastră vă aparține!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here