Joia Mare! Tradiţii şi obiceiuri

Joia Mare este a patra zi din Săptămâna Patimilor și mai este cunoscută drept Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagră, Joimăriţa. Este ziua în care se vopsesc ouăle roșii și este o zi încărcată cu tradiții și obiceiuri.

În această zi se prăznuiește spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina cea de Taină, la care s-a instituit Taina Sfintei Împărtășanii (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către farisei.

În unele zone ale țării, în această perioadă se fac focuri pentru sufletele răposaţilor, care se spune că vin şi se aşază la streaşină. De aceea, în această zi nu se mătură, ca să nu se facă praf prea mult, care să fie aruncat în gura morţilor.

În unele zone ale țării, o femeie bătrână merge pe la casele oamenilor împreună cu fete tinere pentru a îndeplini tradiția. În schimb, în alte zone se trimit la casele oamenilor cete de copii, unși pe față cu negreală. Aceștia merg la oameni pentru a le îndemna pe fete la muncă. Pentru a scăpa de pedeapsă, gazdele trebuie să le dea copiilor ouă.

Joia Mare este cunoscută mai ales ca ziua în care se vopsesc ouăle, pentru că se spune că ouăle înroșite în această zi nu se strică tot anul. De asemenea, oamenii cred că aceste ouă sfințite și îngropate la moșie o feresc de piatră. Ouăle se spală cu detergent, se clătesc, se lasă la uscat, apoi se fierb în vopsea. Pe lângă ouă roşii, românii contemporani mai vopsesc ouăle şi în galben, verde, albastru.

În Joia Mare şi cam pe toată perioada Săptămânii Mari, oamenii se spovedesc, chiar şi cei care nu s-au spovedit decât o dată pe an. Pentru că joia a fost Sărutul lui Iuda, e bine ca oamenii care se întâlnesc sau care nu s-au văzut de mult timp să nu se sărute, pentru că acest sărut ar fi răstălmăcit, va fi înţeles ca o trădare.

În Joia Mare nu se fac parastase. O vorbă din bătrâni spune că de Joia Mare nu se trag clopotele bisericilor, ci doar se bate toaca.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here