O continuare excelentă a unui volum de succes este recomandarea la secţiunea Cartea lunii!

Scriitorul și jurnalistul Constantin Mărăscu a reușit să publice al patrulea volum din seria “Sfinți fără aureolă”, care intră la rubrica Cartea zilei, la Timișoara, joi 10 noiembrie.

Volumul “Sfinţi fără aureolă” semnat de Constantin Mărăscu porneşte de la un serial al TVR şi devine o mărturie a istoriei recente a Banatului. Printre protagoniştii cărţii regăsim supravieţuitorii acelui lagăr comunist al anilor ’50 sau mărturii despre ei, urmaşi ai lor, consideraţi duşmani de clasă cu origini nesănătoase, şi au avut, la rândul lor, de suferit. Au fost şi ei sfinţi fără aureole – scriitori, preoţi, oameni de cultură.

Aşa cum li se citesc legende istorice copiilor, în care sunt prezentate chipurile vitejilor neamului, ar trebui să li se vorbească şi despre adevăraţii eroi ai istoriei noastre recente. Despre demnitatea unor oameni, fie intelectuali, militari sau oameni simpli, care au avut respectul şi onoarea în vene şi pentru care dragostea de ţară a fost o virtute, nu o lozincă.

Vorbim despre anii de după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, când vieţile unor astfel de oameni s-au preschimbat în destine frânte sub samavolnicia sovieto-comunistă din România. Vorbim despre luptătorii anticomunişti din Munţii Banatului. Sunt consideraţi sfinţi, în primul rând pentru că proveneau cu toţii din familii în care Dumnezeu stătea cu omul la masă, pentru că au trecut apoi prin ani grei de temniţă, unde înfometarea şi violenţele la care erau supuşi au devenit postul şi rugăciunea lor.

”Volumul 4 cuprinde suferințele celor deportați fără vină. Deportările din România s-au desfășurat etapizat în forță și au fost inițiate sub diferite pretexte. Putem vorbi despre primul val de deportări ale cetățenilor români etnici germani trimiși în URSS pentru ca timp de cinci ani, un cincinal, ironia planificării socialismului să contribuie prin muncă la refacerea economiei sovietice. Cel de-al doilea val de deportări a început în 1949 pe timp de pace și a cuprins membrii familiilor partizanilor uciși sau arestați condamnați la moarte și executați sau închiși. Cel de-al treilea val de deportări s-a petrecut în a doua zi de Rusalii în 1951. Totul s-a făcut în regim de urgență, într-o zi, deși planul se conturase ceva mai devreme la ședința Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 3-5 martie 1949”, explică Constantin Mărăscu.

Televiziunea Română a difuzat 54 de episoade despre eroii fără aureolă, iar după ce Mărăscu s-a îndepărtat de TVR a mai realizat trei, grație și Fundației literare Orient Latin care a cofinanțat trei filme și această carte. Mai urmează foarte probabil şi alte volume.

Articolul precedentTrei spectacole după texte de I.L. Caragiale, premierele lunii decembrie la TNTm
Articolul următorLumea viitorului, prezentată la conferința internațională ISETC 2022 de la Universitatea Politehnica Timișoara

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.